luni, 24 februarie 2014

Mere Adevarate


Anul 2013 mi-a adus 2 surprize: prima, cea mai importanta, e ca mama mea si-a vindecat depresia: depresia “de batranete” cum o numesc eu, adica o depresie fara motiv concret (sau, la fel de bine cu o mie de motive), care ascund de fapt nevoia de a trai tristetea cea mare, tristetea sfasietoare: tristetea ca viata asta se termina. N-ai ce-i face unui astfel de om; il ajuti sa rezolve un motiv (aparent) de deznadejde, el inventeaza altul, tot ce fucntioneaza e sa participi cu fizicul alaturi de el; sa nu-l parasesti in momentul ala. “Momentul” poate dura mult, sau poate sa nu se termine deloc.

Al doilea motiv de bucurie a fost ca, fara sa o cer (dar crezand din tot sufletul ca asa ceva “se poate”), Dumnezeu mi-a daruit sa vad o minune cu ochii mei (a… asta vroiai sa vezi …? …pai, uite, copilul meu drag…. )
Si-am vazut: mere adevarate, mari, fara pata, fara viermi, fara cusur, intr-o livada unde nimeni, niciodata, de 20 de ani incheiati, n-a stropit vreodata cu ceva, cu absolut nimic, intr-o zona de ses, unde se presupune ca merii nu dau roada chiar asa, intr-o nebunie, cu asupra de masura…)

Nu doar ca sunt mere mari, uriase-chiar pentru o livada neingrijita cum e asta, dar au rezistat perfect pana in ziua de azi, in conditii absolut ne-supravegheate: pe balcon, pur si simplu.
Sunt un om fericit !  J




Din cauza asta, anul asta mi-am propus, nu multe, ci putine obiective, da’ bune:
- odata, sa reproduc fenomenul asta in alt loc (ecologia livezii, plantele sanitar plus insectele pradator care-or fi pe-acolo),
- si-n al doilea rand, sa obtin rosii dulci; vreau sa aflu odata pt. totdeauna cum se face asta.

(e ca si cum ai cere imposibilul, nu…? dar am eu cateva ajutoare. In primul rand un soi de rosii mici dar extrem de dulci, cultivate absolut din intamplare de socrul meu anul trecut, si un soi de rosii Stupice, pe care urmeaza sa-l primesc prin bunavointa lui Valerian caruia o sa-i raman mereu indatorata, caci Valerian spune ca acest soi e intr-un top 10 al celor mai gustoase rosii).
Asa c-am inceput sa fac rasaduri de rosii, si sa plantez buruieni. Cine m-ar vedea cum ingrijesc niste firisoare de vetrice iesite din seminte primite anul trecut de la nelucraciun, ar rade de mine de s-ar prapadi... :)
dar nu ma las pana nu reusesc ... 


17 comentarii:

  1. Aceleasi mere sanatoase am si eu la acesta ora, probabil soiul ionatan, dar am aruncat si multe altele stricate. Important este sa verificam mereu stocul si sa-l debarasam de cele bolnave. Gustul bun al rosiilor este dat si de potasiul din sol, care face sa nu aiba gustul fad pe care il au rosiile din piata, cele pline de chimicate de toate felurile. Pentru asta, iti trebuie tataneasa, ea are un continut ridicat de potasiu sau cenusa.
    Iti urez succes pentru orice "buruiana" pe care vrei sa o cresti, ea te va rasplati cu siguranta.
    Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  2. Exact asa a fost si la mine, o parte s-au stricat - cam o treime - restul au ramas asa cum se vad in fotografie.
    Multumesc mult pentru informatii vasi, iti sunt recunoscatoare. O sa-ncerc sa pun tataneasa, anul asta, anul trecut n-am pus pt. c-am fost ocupata cu mama, dar de data asta o sa incerc toate ideile. Am cautat inspiratie si pe forumurile anglofone; unii spun ca glucoza se produce in frunze, asa ca tb. sa calculezi cu atentie momentul in care defoliezi, are Traian Voinea o postare relativ la asta, am s-o pun pe blog cu acordul lui, bineinteles.

    Imi cer scuze pt. fundalul inchis de la comentarii, nu e intentionat, o sa remediez.

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna ziua.
    Va inteleg supararea in legatura cu mama, trec si eu prin momente asemanatoare ( dupa un AVC a ramas paralizata iar orice dorinta de viata a disparut - greu de ajutat si remediat o afectiune care necesita vointa si dorinta de insanatosire).
    In alta ordine de idei rezultatele sunt meritorii in conditiile in care totul este natural, felicitari si mergeti mai departe, cat despre buruieni sunt necesare si de cele mai multe ori foarte utile. O zi frumoasa si o saptamana plina de spor in toate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va multumesc, Domnule Rosciuc, va citesc blogul cu regularitate si va multumesc mult pentru raspuns si pentru compasiune.
      Ma gandesc la mama dumneavoastra, si imi dau seama cat de greu va este. Mama mea, desi sanatoasa fizic, a trecut prin aceeasi lipsa de dorinta de a mai trai. Uneori, in cazul batranilor la varsta asta, cred ca afisarea dezinteresului pentru viata e un strigat de disperare, de fapt. Daca tot n-aveti ce pierde (ce poate fi mai rau decat asta ?), faceti o incercare si puneti-i niste filme video cu Maica Siluana de exemplu. Daca e cat de putin credincioasa, nu e exclus sa o linisteasca un pic, sa-i dea un fel de impacare cu situatia in care e. Altceva nu stiu ce sa va spun. La socrul meu de 94 de ani, care-i pe picioarele lui si ii merge bine, depresia il tranteste cateodata de nu se vede. Pt. el am eu o alta metoda: metoda culcat-sculat ca in armata, ii trag un smotru (o cearta sanatoasa) cu el, in care-i dau ocazia sa tipe la mine – si eu la el – si asta-l pune pe picioare. Are nevoie de un “sef”. Dar cu o femeie lucrurile sunt mult mai complicate.

      Va multumesc inca odata,

      Ștergere
    2. Multumesc frumos pentru sfaturi, voi incerca, este credincioasa, normal, pai am chemat si preotii ca a vrut sa-i faca maslu, ne-a speriat de-am chemat toate rudele, ca-i ultima ei dorinta (asta inainte de sarbatorile de iarna), nici nu stim ce sa mai credem dar... ramanem pe baricade ca-i mama si asta este. Nu merge cu ridicarea tonului sau cearta ca are reactii depresive si mai rau ii fac asa ca o las sa se linisteasca si sa-si vada de televizor... altceva nu face. O seara frumoasa.( am o rugaminte las-o incolo de domnie, bine?)

      Ștergere
    3. Domnule Rosciuc, citindu-va blogul, de-a lungul timpului, ati castigat un respect particular din partea mea, si mi-ar parea rau sa ma despart de el. Aveti noroc daca mama dvs. este credincioasa (a mea nu este). Se vede insa ca nu aveti un ajutor in credinta ei (nu are un parinte duhovnic cu har, caci daca l-ar avea, i-ar fi de ajutor in starile mai rele). Poate n-ar fi rau sa va ganditi sa-i aduceti un parinte cu har de la vreo manastire (daca locuiti aproape de Campulung), sau poate chiar sa gasiti unul aproape de dvs. (cateodata parintele de care ai nevoie e la un pas de tine, dar tu nu l-ai “cautat” pana acum). Si mama mea se uita aproape non-stop la televizor, iar asta-i o sursa garantata de depresie si dementa senila (cautati studiile americane despre Attention deficit disorder, ca la noi nu se vorbeste aproape deloc despre asta). Batranii nostri, in schimb, din nestiinta si din lipsa de alta ocupatie, sunt de mult victime sigure si dependenti de tv.
      Sa v-ajute Bunul parinte din cer, ca si pentru el e mare tristete cand batranii nostri se duc la Ei cu aripile frante,

      Camelia

      Ștergere
    4. Multumesc mult pentru sfaturi cum ajung la Campulung o sa vad care-i duhovnicul ei si-o sa discut cu el, poate gaseste o cale cel putin sa nu ne mai luptam noi cu morile de vant( tratamente lkinetoterapie, masaj, cadru, bastoane si tot felul de carje si dispozitive), in fine nu conteaza, macar sa nu ne chinuim de geaba ca fraierii. Revin cu rugamintea - lasa-l pe domn ( deci tu esti Camelia-vezi ca-mi vine usor sa ma cert,pe sotia mea tot Camelia o cheama, asa ca eu sunt Vasile - bine? Zau, sunt satul de domnie.

      Ștergere
    5. Ok, Vasile.
      Iti tin pumnii sa ai rabdare multa cu mama ta, si sa ai spor in tot ce faci, ca si pana acum.

      Ștergere
  4. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  5. In prima zi a primaverii un gand bun si cele mai calde urari de sanatate, bucurie si prosperitate. Sa ai o primavara minunata plina de roade bogate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toate cele bune, Vasile, si tie si familiei.

      Ștergere
  6. cami, un soi de piretru (e coccineum) am cumparat de la plantshop, la ghiveci, pus in toamna, traieste bine mersi: http://www.plant-shop.ro/toate-plantele-a-z/466-tanacetum-coccineum-robinson-red.html

    RăspundețiȘtergere
  7. Multumesc mult, Simona. Am sa comand in aprilie pt. ca vreau sa mai iau si altele de la ei (monarda si eupatorium; am vazut eu prin pozele cu gradini englezesti…  si arata foarte elegant daca-s puse in contextul potrivit). Anul asta am sa inmultesc plantele sanitar; am pelin, (sau pelinita, probabil… ) si tataneasa, insa nu mi-e prea clar daca nu cumva principiile amare din pelin, de exemplu, nu ajung in final in fructe, daca pelinul e plantat la radacina unui cais, sau daca stropesti cu el rosiile. Anul trecut am facut experienta asta cu ciresul meu amar, dar am pus la radacina lui si patrunjel si hrean ca sa alunge furnicile care aduc afide, si a functionat f. bine. O sa vad daca functioneaza la fel si anul asta, dar fara sa mai folosesc pelin. Sau, pur si simplu, puricii de pe cires au fost mancati de urechelnite, care eclozeaza, se pare, fix in momentul de varf al evolutiei populatiei de afide (sunt inter-conectati).
    Asta cred c-ar fi mai degraba explicatia exacta, pt. ca, de la un moment de timp incolo, nici ceilalti pomi din jur n-au mai fost infestati de afide, iar ei n-au fost tratati cu nimic.

    RăspundețiȘtergere
  8. ia si isop, e foarte bun pentru vie (si nu numai).

    RăspundețiȘtergere
  9. Va doresc o primavara plina de caldura si bucurii cu multe impliniri si vise realizate.
    LA MULTI ANI!
    Cu stima,

    RăspundețiȘtergere
  10. In sfarsit pot din nou comenta pe Blogspot. Astept, inca, un articol.

    RăspundețiȘtergere
  11. Te invit la gală!
    http://mirabileseminte.wordpress.com/2014/12/04/gala-2014/

    RăspundețiȘtergere